Copiii uitați ai Teleormanului

Câțiva tineri născuți în Teleorman și dați spre adopție în străinătate își caută familiile biologice. Copii născuți după anul 1990, majoritatea adoptați în America, nu își găsesc liniștea și fericirea completă, pentru că nu reușesc să-și afle originile și pe cei care le-au dat viață.

Tărâmul tuturor posibilităților și al viselor împlinite nu pare a fi suficient pentru câteva suflete de teleormăneni, dați spre adopție de părinții biologici, care nu au mai vrut să ştie nimic de ei. Copiii de atunci, adevărați adulți, acum, vor să-și cunoască rădăcinile și să intre în contact cu familiile naturale, rămase în România.

Zeci de mii de copii au fost adoptați în anii ’90

Ultimii ani de comunism, când în România erau interzise avortul și folosirea mijloacelor contraceptive, au făcut ca mii de copii să vină pe lume, nedoriți și, mai apoi, abandonați în orfelinate mizere și suprapopulate. Nici primii ani de după revoluție nu au făcut ca numărul copiilor români abandonați să scadă, așa că Statul român și-a dat acordul pentru vestitele adopții internaționale.

Conform presei naționale, în perioada 1990 – 2001, peste 30.000 de copii români au fost adoptați de cupluri din Franța, Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, fără a se ști foarte multe amănunte despre familiile în care ajungeau aceștia.

americance-1

Fetele adoptate în America, încă își caută părinții și frații biologici

Între cei 30.000 de copii au fost și teleormăneni. Unii dintre ei au fost dați spre adopție când de-abia împliniseră 1 an.

Printre acești copii se numără și Lucica și Mădălina. Fetele își caută de ceva timp familia din Teleorman, fără succes până în acest moment.

Cele două surori au fost adoptate din România, în data de 20 iulie 2000, de către aceeaşi familie americană. Fetele s-au născut în Alexandria, dar părinții lor sunt din Roșiorii de Vede. Tot ce știu fetele despre familia biologică este că mai are cinci copii, care, probabil, locuiesc în Roşiorii de vede.

Unii copii adoptați și-au găsit familiile din Teleorman

videle

Adrian Tănase s-a născut în orașul Videle, pe 17 iunie, 1990. După ce a împlinit un an, Adrian a fost adoptat din casa părintească din Videle în Seattle Washington, SUA. Tot ce-și mai amintește despre familia naturală este că, la momentul adopției, Ileana, mama sa, mai avea în îngrijire un al doilea fiu, de 3 sau 4 ani, căruia nu-i știe, însă, numele. Acum, Adrian locuiește în California împreună cu familia sa și și-a găsit și familia din România.

roxana

Darosi Roxana Andreea a fost adoptată în Spania. Roxana este născută pe 4 februarie 1993. La vârsta de 5 luni a fost internată la Leagănul de copii din Alexandria, iar la 3 ani a fost transferată la Casa de Copii Preșcolari din Roșiorii de Vede, de unde, mai târziu, a și fost adoptată. Se pare că, totuși, și Roxana este un caz fericit, deoarece, conform surselor noastre, a reușit să ia legătura cu familia naturală.

În spatele acestor oameni se ascunde o dramă

Chiar dacă mulți dintre copiii adoptați și plecați din Teleorman în anii ’90 au avut parte de căldura, confortul și dragostea unei alte familii, mulți dintre ei păstrează în gând și în suflet oamenii care i-au abandonat și despre care nu știu nimic. Ei trăiesc zilnic cu întrebarea ”De ce am fost părăsit de părinții mei?” și cu drama de a nu-și cunoaște adevărata proveniență. ”Tot timpul, de când am fost adoptate, ne-am întrebat de unde provenim, cine este familia noastră, ce mănâncă şi cu ce se ocupă în fiecare zi. Ne întrebăm cum îşi petrec zilele de naştere şi sărbătorile; şi avem atât de multe întrebări fără răspuns”, spun Lucica și Mădălina, fetele adoptate în America.

O româncă stabilită în Irlanda îi ajută să-și găsească familiile

Ileana Cuniffe Băiescu, o româncă stabilită în Irlanda, îi ajută pe cei adoptați în străinătate să restabilească legătura cu familiile biologice. Inspirată pe propria experiență de viață, buzoianca a înființat o pagină de facebook care mediatizează cazurile tuturor celor care își caută rudele din țară.

Ileana Cuniffe Băiescu a ajuns în Irlanda în încercarea de a-și găsi cei șase frați pe care părinții săi îi dăduseră spre adopție. Ea a creat pagina de facebook “The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”, cu ajutorul căreia sute de copii care nu și-au cunoscut niciodată familiile biologice ajung să își regăsească părinții sau frații. Din ianuarie 2015 și până în septembrie 2016, comunitatea „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României“ a ajuns să numere aproximativ 6.500 de membri, în spatele cărora se află peste 300 tineri adoptați din România care își caută familiile. În aproape un an și jumătate de activitate, 147 tineri dintre aceștia și-au regăsit familia și rudele, aici fiind inclusă și regăsirea ultimului frate al Ilenei Cunniffe Băiescu, adoptat în 1990.
Să-i ajutăm să-și găsească familiile!

Cei care sunt impresionați sau, poate, doar curioși în legătură cu tinerii aflați în căutarea originilor, pot accesa pagina de facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României. Acolo pot găsi detalii despre aceștia și pot da, la rândul lor, informații despre oamenii pe care îi caută.




One thought on “Copiii uitați ai Teleormanului

  1. Domokos Mariana Valentina

    Bună ziua,am trăit în acest centru împreună cu ceilalți patru frați.Unul dintre ei a fost înfiat la viața de șapte ani îl chema Goia Gabriel Alexandru născut în 23august 1983.Imi caut fratele pentru că nu știu unde și în ce țară a fost înfiat..Numele de familie îmi era Goia Mariana(acum Domokos) dacă există sau știți ceva va rog ajutati mă sa l găsesc, mulțumesc

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *