Plouă! O vreme care ne amintește de toate care ne dor

Ne dor articulațiile de nor și umezeală. Ne dor încheieturile sufletului de amintiri, de clipe uitate, de zile senine, dar apuse, de oameni frumoși, sau de oameni care au luat cu ei tot ce era frumos. Ne prinde grija chiar și de grijile pe care nu știam că le avem. Suntem bolnavi de toate bolile letale și ni s-au dus corăbiile toate pe urma Titanicului.

Când plouă ne plânge inima fără să știm de ce. Când plouă suntem „plouați” și am da orice și oricât pentru o rază de soare. Ne ridicăm din paturile calde fără vreo tragere de inimă. Am sta cu nasul în pernă până ar trece vremea rea și mohorâtă.

Căutăm mai mult ca oricând perechea de papuci de casă rătăcită pe sub pat și ne aruncăm disperați în îmbrățișarea primitoare a halatului care a zăcut aruncat neglijent toată noaptea.

Suntem mai mult ca oricând niște zoombies cu umerii grei și pasul târât

Ne-au apucat toate lamentările și toate suferințele omenirii ne apasă în ceafă.

Serviciul? Un chin fără margini într-o zi ca asta. Un Iad plin cu smoală și muncă silnică. Drumul până acolo? Un purgatoriu fără sfârșit, prin lacuri imense, mașini împroșcând, rafale și stropi pătrunzând până în miezul ființei.

Colegi? Demoni avizi de tortură. Glasuri și râsete? Săgeți înroșite cu ținta fixată pe creierul nostru încețoșat.

Pe o vreme ca asta nu îți vine nici să mori

E weekend, dar plouă? Dezastru! Te simți încuiat în casă ca într-o temniță cu trei rânduri de lacăte. Fixezi pierdut peisajul care se pierde în zare prin geamul brăzdat de ploaia obraznică și plină de zeflemea. Te gândești că pe o vreme ca asta nu îți vine nici să mori.

Zâmbești ușor și îți cauți de lucru. Aburii de cafea îți gâdilă ușor nările în timp ce vecinul de deasupra ta îți amintește încă o data că nu împărtășiți aceleași preferințe muzicale.

Cu pas domol, îți cauți ritmurile favorite și te gândești că astăzi ar fi ziua potrivită pentru prăjitura aceea cu prune la care tot poftești de câteva zile. Sau pentru o ciorbița aromată de pui! Chiar și pentru cartea de pe noptieră peste care s-a așezat deja praful. Sau pentru filmul acela nou cu Bridget Jones. Pe care o să-l urmărești asezonat cu multă ciocolată!

E timp chiar și pentru baia cu spumă de care nu ai parte pentru că ești tot timpul pe fugă. Și pentru masca proaspătă cu aloe și castraveți.

Ți-ai propus totuși zi de curățenie. Dar plouă! Cine are chef de periat covoare? Sau cum ar fi să stai acum cu mâna până-n cot în detergenți și alte lucruri toxice?

Zâmbești din nou! Se pare că nu-i totuși chiar atât de rău să plouă. Ai scuza perfectă ca să îți „faci poftele”. O zi ploioasă cere întotdeauna puțină terapie…