”Ciu-ciu proiectătă” din fonduri europene!

Milioane de euro puse în joc, nervi întinși la maximum și un dialog al surzilor. Așa poate fi descrisă pe scurt cooperarea dintre România și Bulgaria. Avem bani europeni, avem proiecte pe care UE să le finanțeze, dar nu ”vorbim aceeași limbă”. Pe principiul ”frate, frate, dar brânza e pe bani”, prietenii și vecinii de la sud de Dunăre nu se pot pune de acord cu românii când vine vorba despre lista de proiecte ce trebuie finanțate din fonduri europene în cadrul programului de cooperare România-Bulgaria 2014-2020.

”Pierdem banii europeni!”, strigă românii, ”Vrem alte proiecte!”, cer bulgarii. Și, uite-așa, ceea ce trebuie să fie o cooperare transfrontalieră de toată frumusețea s-a transformat într-o hârjoană tipică zonei balcanice în care trăim cu toții.

Mai multe capete gândesc mai bine decât unul singur

Pe 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au intrat împreună în Uniunea Europeană. Timpul a trecut, iar cele două țări au constatat că sunt incapabile să absoarbă fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Așa că, pe principiul ”mai multe capete gândesc mai bine decât unul singur”, s-au gândit să-și unească forțele și au întocmit un program de cooperare transfrontalieră. Acest lucru înseamnă că dacă edilul din Udupu, Teleorman, dorește să mute veceurile din fundul curții în case prin implementarea unei rețele de canalizare, același lucru trebuie să îl dorească și un omolog din Bulgaria.

Dar socoteala din târgul românilor nu se potrivește cu cea din bâlciurile bulgărești. În acest moment, o listă întreagă de proiecte comune așteaptă să fie aprobată de autoritățile din cele două țări. Numai că bulgarii spun că nu vor să le aprobe din cauza românilor, iar ai noștri spun că ”frații” de pe celălalt mal al Dunării au pretenții absurde, în neconcordanță cu ghidurile de finanțare.

Județul Teleorman este direct implicat

”Noi suntem în următoarea situație: au fost depuse proiecte pe acest program de cooperare transfrontalieră 2014-2020 în toamna anului 2015, așa cum au spus ghidurile de finanțare. Secretariatul de evaluare a propus o listă cu proiectele care urmau a fi aprobate de Comitetul de monitorizare (o structură din care fac parte președinții de Consilii Județene din județele riverane Dunării și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării din România și din Bulgaria). Din păcate, această listă nu a fost aprobată pentru că partea bulgară ne-a cerut un compromis, și anume acela de a fi de acord cu anume proiecte propuse de bulgari. Adică să fim de acord să aprobăm nu proiectele care au îndeplinit punctajul și cele pe care Secretariatul le-a propus spre a fi aprobate, ci alte 7 proiecte alese aleatoriu”, a explicat, la un post de televiziune local, președintele Consiliului Județean Teleorman, Adrian Gâdea.

Mai grav este că acest joc de-a ”aruncatul pisicii” în curtea celuilalt poate costa cele două țări multe milioane de euro. ”Dacă nu vom reuși, într-o perioadă relativ scurtă, să aprobăm lista de proiecte, riscăm să nu atragem nici un eurocent din aceste fonduri europene dedicate programului”, a mai spus Adrian Gâdea.

Sperăm, totuși, ca autoritățile române să continue discuțiile cu bulgarii. Și, poate, ar trebui să fie mai atente la limbajul non-verbal al acestora, știut fiind faptul că gestica bulgărească este inversă față de cea românească.