Liderii sindicatelor din educație și reprezentanții Guvernului au reluat negocierile privind noua lege a salarizării, într-un climat tensionat și cu mize uriașe pentru cei peste 300.000 de angajați din sistem. Profesorii cer garanții clare pentru venituri predictibile și păstrarea drepturilor câștigate, în timp ce Executivul vorbește despre „studii de impact” și soluții aflate încă în analiză.
Liderii sindicatelor din educație și reprezentanții Guvernului au reluat negocierile privind noua lege a salarizării din sectorul public, într-o rundă de consultări desfășurată la Ministerul Muncii. Discuțiile au avut loc în prezența ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, după o întâlnire preliminară între oficialii Ministerului Educației și cei ai Ministerului Muncii.
Pe masa negocierilor s-au aflat mai multe revendicări formulate de federațiile sindicale din învățământ, axate în principal pe păstrarea unor drepturi salariale deja existente și pe corectarea unor inechități din sistem.
Salariul profesorului debutant, punct central al negocierilor
Una dintre cele mai importante solicitări ale sindicatelor a vizat modificarea coeficientului de ierarhizare, astfel încât salariul profesorului debutant să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, conform principiilor discutate încă din 2024 împreună cu experții Băncii Mondiale. Sindicaliștii au insistat și asupra unei evoluții salariale motivate pe parcursul carierei didactice. Reprezentanții Ministerului Muncii au transmis că propunerea va fi analizată printr-un studiu de impact, fără a exista însă garanții privind acceptarea acesteia.
Un punct sensibil al negocierilor a fost legat de păstrarea majorării salariale de 10% pentru profesorii diriginți, învățători, educatoare și cadrele didactice din învățământul primar și preșcolar. Guvernul a acceptat solicitarea, însă cu o modificare de mecanism: majorarea nu va mai fi calculată procentual, ci va fi acordată sub forma unei sume fixe, fără a depăși nivelul actual.
Sporurile pentru zone izolate și învățământ special, încă în discuție
Sindicatele au cerut, de asemenea, menținerea sporului de până la 20% pentru personalul didactic care lucrează în zone izolate, precum și păstrarea actualelor procente pentru predarea simultană și practica pedagogică. Oficialii Ministerului Muncii au precizat că aceste propuneri sunt încă în analiză, dar au lăsat deschisă posibilitatea acceptării lor.
O veste favorabilă pentru cadrele didactice din învățământul special a fost acceptarea menținerii majorării salariale de 15%, acordată sub formă de spor inclusiv pentru personalul CJRAE și CMBRAE.
În schimb, una dintre cele mai controversate teme rămâne indemnizația pentru titlul științific de doctor. Sindicatele au cerut păstrarea acestui drept salarial, însă Ministerul Muncii a transmis că analizează eliminarea lui, ceea ce ar putea genera noi tensiuni în sistem.
Guvernul promite corectarea unor inechități
Negocierile au adus și o serie de concesii administrative. Guvernul a acceptat eliminarea neconcordanțelor salariale dintre secretarii șefi și contabilii șefi, pe de o parte, și personalul de execuție din secretariate și contabilitate, pe de altă parte.
Un alt punct important discutat a fost introducerea unui premiu de performanță pentru personalul din învățământ. Acesta ar urma să reprezinte între 10% și 20% din salariu, acordat pe o perioadă de unu sau doi ani pentru maximum 30% dintre angajații unei unități de învățământ. Procedura de acordare va fi stabilită ulterior prin Hotărâre de Guvern.
Pe lista revendicărilor s-au mai aflat reglementarea transferului personalului bugetar, recalcularea sporului de handicap în raport cu salariul de bază și introducerea funcției de administrator patrimoniu-șef în anexa legii salarizării. Toate aceste propuneri au rămas în analiză, însă reprezentanții Guvernului au transmis că există disponibilitate pentru continuarea discuțiilor.
Miza negocierilor: stabilitatea financiară a sistemului de educație
Consultările dintre sindicate și Executiv vin într-un moment tensionat pentru sistemul educațional, în care angajații din învățământ reclamă atât pierderea puterii de cumpărare, cât și lipsa unei perspective salariale predictibile. Negocierile urmează să continue în perioada următoare, iar rezultatul final al noii legi a salarizării va avea impact direct asupra celor peste 300.000 de angajați din educație.