Copilărie în aburi de aurolac

Zece copii din Poroschia își trăiesc copilăria în aburi de aurolac. Sunt frați și surori, nici unul mai mare de zece ani, chinuiți cumplit de soartă, de familie și de autorități. Își fac veacul prin Alexandria, în zona stației de la 1 Mai, parcurgând, zilnic, 10 kilometri dus-întors pentru a face rost de bani de aurolacul pe care îl inhalează cu nesaț.

Substanța îi amețește atât de tare încât, spun cei care îi văd zilnic în zonă, merg dezechilibrându-se. Oamenii care trec pe lângă ei sunt, de cele mai multe ori, violenți fizic și verbal, lucru care, în ultima perioadă i-a înrăit și pe copii. Locuitorii din zona stației de la 1 Mai din Alexandria spun că îi văd pe copii zilnic, făcându-și veacul pe la magazine sau la locul de joacă, trăgând în plămâni substanța nocivă.

Și-au ”creat” propriul halucinogen

Își trăiesc copilăria altfel decât cei de seama lor. Și-au creat, din ”lipici de pantofi”, așa cum chiar ei le cer vânzătorilor, o substanță cu ajutorul căreia și-au clădit propria realitate. O realitate în care, probabil, mizeria, foamea, frica și neputința nu își au locul. Ei nu au jucării, ca toți copiii, ci se joacă de-a v-ați-ascunselea cu propria soartă. Oamenii se tem de ei, iar ei ripostează. Din ce în ce mai violent.

Au devenit violenți

Din cauza lor, părinții nu își mai lasă copiii nesupravegheați pentru că, spun ei, micii cerșetori sunt agresivi. Conform unui părinte, chiar duminică după-amiaza, cei din urmă au lovit o copilă care aștepta în stație. Au lovit-o atât de tare, încât fetei i-au dat lacrimile.

Problema copiilor cu sticlele de aurolac pare să provină chiar din familie. Oamenii din zonă spun că mama lor cerșește la fiecare sfârșit de săptămână în fața bisericii Constantin și Elena din Alexandria. Se folosește de copii pentru a-i îmbuna pe trecători sau pe cei care participă la slujbele de la biserică. Avertizată de situația copiilor ei și de faptul că se poate întâmpla ca cei de la Protecția Copilului să-i ia pe cei mici, mama a răspuns că și ea speră să scape de ei, pentru că nu are ce să le facă.

Protecția Copilului e ”anesteziată”

Doar că cei de la Protecția Copilului par a fi sub efectul aceleiași substanțe pe care o inhalează copiii. Instituția a primit, acum mai bine de o lună și jumătate, o sesizare în legătură cu minorii, însă până acum nu a făcut altceva decât să îi amendeze pe părinți. În plus, spun cei de la Protecția Copilului, o echipă mobilă îi tot caută pe copii, de o lună și jumătate, dar nu reușește să îi localizeze. Asta în condițiile în care zeci de oameni îi văd zilnic în stația de la 1 Mai.

Autoritățile îi caută, dar nu-i găsesc

Locuitorii din zonă spun că i-au sesizat problema micilor cerșetori chiar și primarului Victor Drăgușin. De atunci, edilul, ”ține legătura” cu persoana care a făcut sesizarea, fără să fi luat o măsură concretă până acum.

Așa că, în prag de iarnă, zece suflete îmbibate în aurolac riscă să se piardă o dată pentru totdeauna, pentru că nimeni din cei cu putere de decizie în ceea ce îi privește nu face nimic.

Familia îi folosește pentru a mai primi ceva de pomană de pe urma lor, oamenii care îi întâlnesc pe stradă îi privesc cu dispreț, îi jignesc și îi atacă, iar instituțiile caută acul în carul cu fân de câteva săptămâni.

Viitorii infractori

Soarta acestor copii este, în acest moment, o problemă socială. Ei nu doar că își pun, zilnic, propria viață în pericol, dar au și un comportament demn de un infractor ”cu state vechi”. Așa că ”abureala” autorităților, și în acest caz, poate avea consecințe grave asupra unei întregi comunități, nu doar asupra familiei din care provin cei mici. Mai grav este că acest caz nu este singular. Sărăcia tot mai greu de suportat pentru mulți oameni, o educație din ce în ce mai precară și un sistem, în generalitatea lui ”amețit”, fac multe familii să se abată de la calea corectă. Și riscăm ca, în scurt timp, să creștem copii al căror ursuleț de pluș se va transforma în sticla cu aurolac.